Să fii bărbatul care știe s-o asculte. Să fii femeia care știe să-l privească. Să știți să dați sens unei relații. Nu să trăiți împreună doar din teama de a nu trăi singuri.
Să fiți ca două clape de pian apropiate. Două sunete diferite, dar care aparțin aceleiași octave.
Să fiți ca două picături de ploaie. Diferite, dar având același scop: să aducă bucurie pământului.
Să fiți indiferenți la cei care nu vă doresc binele, fiindcă oamenii trăiesc mânați de un paradox teribil. Acolo unde văd armonie ei încearcă să aducă haos. De parcă cineva i-a programat să nu mai recunoască fericirea.
Să încercați să vă dăruiți clipe și amintiri frumoase. Toate acestea pot forma adevărate conexiuni care vă leagă sufletele. Legături între două ființe. Legături care nu sunt rupte nici de timp și nici de spațiu. Căci spațiul și timpul nu au puterea să distrugă decât lucrurile și formele superficiale.
Să fiți voi înșivă. Să vă acceptați așa cum sunteți. Fără să intervină între voi conceptele împrumutate de la societatea asta care încearcă zi și noapte să vă transforme în șabloane. Tot mai mici. Tot mai exacte. Lipsite de consistență și direcție.
Să aveți curajul să pășiți înainte țînându-vă de mână. Nimic nu vă poate sta în cale. Inteligența este în voi. Puterea de a ierta este în voi. Cunoașterea este în voi.
Tot ce aveți de făcut este să aveți curajul să scoateți toate acestea la suprafață. Să vă lăsați ghidați de viața din voi, nu de umbrele din jur pe care cei mai mulți le numesc reguli.
Să fiți o singură ființă. Una reală. Independentă. O ființă care se hrănește cu fericire. Fără prea multe vorbe. Doar o stare în care totul dispare. O stare din care izvorăște minunea de a fi și în care nu mai există nici armonie și nici haos. Doar pură conștiință. O stare în care formele dispar lăsând în urmă doar lumină…
Să fiți o singură ființă care a învățat ce înseamnă să te identifici cu iubirea.
Să fii bărbatul care știe s-o privească. Să fii femeia care știe să-l asculte…
A.
De acord cu cele relatate de dumneavoastra, însă am o obiectie; iubirea fără respect nu se poate sau, ca sa rămâi în relația de cuplu trebuie să ti cont si de dorințele fiecăruia. Pe scurt, am trăit o poveste de dragoste unde EL a iubit dar nu a respectat.
O întrebare mă macină, de ce oamenii vorbesc frumos, scriu gânduri și idei frumoase, compun muzică, fac filme în care dragostea și frumosul sunt ridicate dincolo de nori, dar în realitate, în viața de zi cu zi se comportă ca niște mamifere, cu anumte excepții. Merci de articol.
Ai dreptate Sergiu, buna intrebare