Nu transforma iubirea într-un lanţ care-ţi strânge partenerul tot mai tare, doar pentru a te asigura că el încă-ţi aparţine.
Iubirea ar trebui să te facă să dansezi, nu să rămâi blocat.
Ea este ca un continent întreg încă neexplorat, însă, cu cât îţi asumi mai mult acest curaj, cu atât descoperi lucruri incredibile, lucruri care s-au ascuns privirii celorlalţi…celor care n-au avut curaj.
Cum ai putea să explorezi frumuseţea atunci când eşti legat? Cum ai putea să atingi orizontul când cel de lângă tine nu-ţi dă dreptul să te mişti?
Va transformaţi amândoi în sclavii propriilor voastre slăbiciuni. Unul din voi devine incapabil să-şi ia zborul, iar celălalt incapabil să-şi dea seama că nu este altceva decât un paznic…
Un paznic trist care nu scapă din vedere nicio clipă persoana transformată în obiectul propriei sale posesivităţi.
Noi, oamenii, am dat un nume iubirii doar pentru a şti cum să ne raportăm la ea atunci când abuzăm de acest cuvânt.
Ea totuşi nu are nume. Ea nu are nici formă…!
Cu toate acestea, doar prin iubire ne putem înţelegem sensul.
Puţine mai sunt libertăţile de care beneficiem cu adevărat, iar libertatea de a iubi este încă tangibilă şi reală.
Restul libertăţilor sunt impozitate…
Dacă vezi că nu te potriveşti cu un om, pleacă!
Este dreptul lui să caute o altă experienţă de viaţă alături de un partener potrivit.
Este obligaţia ta să-ţi acorzi o altă şansă….
Nu condamna definitiv la nefericire două fiinţe:
Una din ele incapabilă să-şi ia zborul, iar cealalaltă incapabilă să-şi dea seama că nu este altceva decât un paznic care strânge tot mai tare un lanţ…
….pe care-l numeşte în mod greşit IUBIRE!
A.
Mi a placut muuuult, un semnal de alarma, un strigat, o reflectie uimitoare.
Iubesc cuvantul, iubesc muzica… Celebra melodie Hotel California…”unii danseaza sa isi aduca aminte, unii danseaza sa uite”
Sunt alegeri, important este momentul cand iti pui aceste intrebari, daca ti le pui si minunat ar fi sa stii ca iubirea este zbor pt amandoi.
Ai dreptate. Iubire este atunci când îl lași pe celălalt sa zboare, sau sa-l înveți sa o facă dacă nu știe, sa iti imparti aripile cu el. Altfel e doar o floare în glastra. Oricât ai ingriji-o, își pleaca încet capul și moare.
Ce frumos ! Ce bine ca mai sunt oameni care gandesc si simt asa.
Ma simt mai linistita.
Tocmai am făcut ceea ce ai sugerat tu în ultimul paragraf! Tocmai am ieșit din o căsnicie în care nu mă mai puteam bucura de muzică și de dans!
E așa de despovărator! E liniște în suflet în primul rând! Și bucurie! Mă bucur de clipă! O fac râzând cu picii de mână! Am doi pici minunați! Zglobii și veseli. Pictează toată ziua. Pereții tocmai au împrumutat rolul de șevalet! Puterea lor de creație este extraordinară! Și, că specialist, știu că nu este indicat să spui copilului „nu”. S-ar fi temperat imaginația! Am fost câștigată: cea mare a câștigat premiul I la un concurs internațional de artă. Eu doar i-am luat pensule și coloranți! De ce scriu despre asta?! Pentru că este vorba despre un fel de iubire necondiționată! Dacă am putea iubi și noi, că adulți, așa, ar fi ideal. Cu copiii rămâi conectat emoțional toată viața. Cu un adult rămâi conectat emoțional doar dacă există implicare reciprocă. Unde nu e, e chestiune de zile, luni sau ani până cel puternic se desprinde!
Si ce te faci cand aceasta „libertate” pe care se presupune ca e bine sa o oferi, te raneste pe tine. Daca celalalt intelege prin libertate slabiciune, si prin urmare te va ranii? Ce faci atunci?