De multe ori alegem să mințim doar pentru a ne ascunde performanțele reale…!
Pentru a ne înșela pe noi, dar și pe ceilalți de adevărata noastră calitate. Falsăm doar pentru a uita adevărul, căci ne simțim insignifianți.
Ne simțim un simplu număr atunci când cei de la conducere se hotărăsc să mai facă o dată recensământul…
Ești o altă voce care nu se aude decât dacă realizezi într-o bună zi că ai cu adevărat nevoie de tine. Nu de ceilalți.
Sunt momente in care vezi o haină care-ți place la nebunie, dar constați că nu mai are mărimea ta.
Sunt zile în care intâlnești pe cineva care te fascinează cu adevărat, dar afli că acel cineva este la fel de fascinat, dar nu de tine.
Te consideri un alt individ ghinionist. Numai că destinul ți-l poți forma singur dacă știi cum să o faci…!
Îți cauți propria certificare în mulțumirile celor din jur. Aștepți o laudă. Aștepți o mângâiere pe cap. Ca un cățeluș care nu este sigur ce să facă atunci când intră în casa stăpânului un om străin…
El alege o cale de mijloc si o soluție de compromis: latră și dă și din coadă în același timp. Indiferent dacă străinul este un prieten sau un dușman al stăpânului, el și-a făcut datoria. Nu-l va certa nimeni…!
Lipsa de performanță și de alegeri te fac să te simți tot mai mic. Și nu vrei deloc asta.
Drept urmare, începi să te lauzi. Cu siguranță vei atrage atenția cuiva. Și poate nu vei mai fi privit ca un simplu om, ci ca un mare campion.
Numai că oamenii mari, devin mari, nu se nasc așa! Și nu devin decât prin muncă și sacrificiu!
La naștere, primim cu toții aceleași drepturi din punct de vedere intelectual. Suntem „tabula rasa”, o tablă ștearsă pe care putem scrie tot ce vrem noi. Nu este vina nimănui că le permitem de multe ori analfabeților și gângavilor să-și dea licența pe propria noastră tablă…!
Trebuie să încetăm să ne mai păcălim singuri, căci minciuna nu este decât un lubrifiant care ne ajută să ne ascundem capul tot mai mult în nisip. Ca un struț speriat de tot ce se întamplă în jur.
Noi avem impresia că ne ascundem de ceilalți. Nimic mai fals! Ne ascundem de propriul nostru adevăr…
Iar asta este dureros!
A.
frumos spus… dar oare avem mereu CURAJUL sa ne spunem adevarul?