S-au întâlnit în garsoniera aceluiași prieten. Au fost acolo chiar și atunci când au consumat prima noapte de amor.
Era un loc binecunoscut de amândoi.
Era un loc neutru. Aici se întâlneau să-și împărtășească șoaptele și fanteziile. Aici se ascundeau de nebunia lumii. Această garsonieră era Elveția lor. Era spațiul în care se puteau simți în siguranță amândoi.
Pereții acestei locuințe aveau atât de multe de povestit despre ei…! Numai că nimeni nu ar crede ce spun pereții, iar din acest motiv ei rămân mereu tăcuți.
Femeia îl chemase pentru a pune capăt relației. Așa procedează în general femeile. Spun lucrurile pe față. Bărbații preferă să termine o relație printr-un mesaj scurt ipocrit si laș trimis pe telefon…
Îl privi drept în ochi! El a înțeles repede că era o privire rece. Nu era nevoie de niciun cuvânt în plus cu toate că și-ar fi dorit să fie totuși măcar unul în minus.
Nu-i greșise cu nimic. Așa credea! Știa că a făcut tot posibilul s-o facă fericită.
Femeia, însă, se săturase. De faptul că nu o ajuta să crească. De faptul că el nu avea un plan. Nu avea nici un vis comun cu ea…
Lui îi păsa doar de prietenii lui și de faptul că prefera să o dezamăgească pe ea decât pe ei. Acum i s-au terminat și ocaziile de a o dezamăgi. I s-a terminat și dreptul de a o lua de la capăt!
Ea era prea hotărâtă să nu-i mai fie alături de acum înainte.
Ar fi vrut cu o simplă privire s-o facă să rămână, însă, acest lucru era mult prea puțin pentru ea acum.
Femeia fumă o ultimă țigară, apoi o stinse cu o calmitate și o siguranță pe care el nu o mai cunoscuse la ea până acum. Probabil nici ea nu știa că poate avea atâta încredere într-o simplă hotărâre. Se ridică, îl sărută prietenește pe obraz și ieși fără să privească înapoi.
El nu apucă să mai spună nimic. Nici nu ar fi avut ce. Ar fi fost inutil.
Își stinse și el țigara alături de a ei vrând parcă să o țină alături printr-un sărut disperat…
Un sărut pe care nu i l-a oferit femeii atunci când ea avea atâta nevoie de el. Iar acum plătea prețul.
Oh, Doamne, ce preț mare…!
Privi stângaci scrumiera care a fost alături de ei atâția ani ca și pereții garsonierei.
Acum a înțeles unde greșise. Însă era prea târziu!
Avu parte de o ultimă întâlnire care a reușit să-i umple ochii de lacrimi. Ce putea face mai departe?
Ar fi întrebat pereții, dar cine ar putea crede ce ar avea ei de spus…?
A.
ooffff, cum le stii, de unde stii atatea
……… le stie din viata……
si atat?
DIN PACATE ASA SE INIMPLA CIND NU APRECIEZI PERSOANA PE CARE O AI LINGA TINE VIATA MERGE MAI DEPARTE …si lasa un gust amar
Barbatii inteleg tardiv si intotdeauna inteleg alta femeie, tu ai fost „prea sensibila, prea plangacioasa, prea atenta la toate nimicurile” si in final „prea rece”. Cand se incheie relatia
EL stie atat de multe despre tine, stie ca nu mai zambesti, ca nu-l mai privesti cum o faceai odata, parca nici energie nu mai ai, stie ca esti o isterica. El nu va sti niciodata ca tu ai cunoscut cea mai deplorabila varianta a ta din cauza lui, ca doar el nu s-a schimbat, tu ai devenit prea sensibila in relatie. Si pleaca, garsoniera ta oricum i-a ramas mica, intre timp orgoliul lui a crescut.
… sa nu renunte, poate. Uneori femeile au nevoie sa nu fie lasate sa plece usor. Sa simta ca au ajuns acasa.
Barbatii nu stiu sa inteleaga si sa aprecieze o femeie. Pentru ei, femeia este o jucarie ….