Există un timp pentru a trăi, există un timp pentru a iubi, există un timp pentru…a povesti. La bătrânețe nu ne vom mai dori decât un loc în care să stăm și să reflectăm la goana tinereții: Pentru câte am fi putut să clădim și ne-a fost frică. Pentru că am fi putut iubi mai […]
Se caută vinovați! Pentru tot ce ar trebui să avem și ducem lipsă! Pentru generații întregi care nu mai au niciun viitor! Pentru multe speranțe ucise din fașă! Pentru oameni care nu au fost salvați la timp…! Pentru tineri care au plecat mult prea repede dintre noi! Ne pregătim să acuzăm…! De câte ori vedem un
Nu-i nimic onorabil în suferință, așa cum nu-i nimic interzis în dragoste și în război. Unii spun că fără iubire poți trăi, dar fără aer nu ai cum…! Cu ce te-ar ajuta, însă, dacă trăiești ca un cactus în deșert, singur, părăsit și într-o uscăciune care nu-ți oferă decât agonie? Dacă înțelegi cuvantul “iubire” doar
Purtăm în noi și miere și venin…! Purtăm tot ce ar trebui să fie… Purtăm fără tăgadă pe acest Pământ Și clipe scurte, dar și veșnicie. Ne este teamă să ne ducem pașii Spre cei ce pot să ne învețe zborul…! Avem în noi și-n aripi doar noroi Și vrem acasă când ne-apasă dorul.
Deși este jenant, ele trăiesc printre noi. Se prezintă ca niște mesageri ai iubirii, încercând să-și acopere tot mai mult fața cu cele mai scumpe machiaje…! Se hrănesc cu atâta minciună, încât privirea lor nu mai are nimic sincer în ea. Nici măcar strălucirea…! Trăiesc într-o concurență surdă, alături de cele care le aplaudă…! Sunt
