Nu m-ai vazut demult…

Am imbatranit cu 80 de zile de cand nu ti-am mai auzit vocea

Au trecut 80 de nopti in care nu m-ai lasat sa dorm. Am trait 80 de vise in care te simteam cum ma privesti.

Sunt 80 de dimineti in care soarele nu a avut putere sa straluceasca…pentru mine

Mi-au trecut prin minte 9000 de ganduri care ma chinuiau si incercau sa-mi explice unde am gresit.

Sunt 200 de kilometrii care ma tin departe de tine.

Sunt 100 de telefoane prin care am incercat sa iti spun ca te iubesc.

Am crezut ca nu pot trai fara tine. Am crezut ca nu voi mai respira in voie…

Ciudat este ca acum am inceput sa ma simt foarte bine. Puterea ta a scazut dramatic. Ori ti-ai pierdut arma cu care ma amenintai, ori ai uitat sa o mai incarci si eu am vazut asta…Doar am profitat de moment si am fugit…Am fugit departe de tine, am fugit departe de mine, am fugit departe de noi! Sa nu crezi ca nu mai am in minte imaginea ta. Este foarte clara, dar este asemenea unui tablou prost pictat care nu poate naste nicio emotie celui care il priveste. Nu este pictat prost datorita pensulelor sau uleiurilor, ci datorita pictorului care nu a fost si nu va reusi vreodata sa fie un artist.

Sa nu crezi ca ai vreo vina pentru ceva. Vina imi apartine, caci am crezut ca oricine picteaza poate darui emotie. Am crezut ca orice femeie care poate strange in brate un barbat dintr-un capriciu numai de ea stiut, poate iubi. Am crezut ca oricine poate intelege sufletul unui om. Nu m-am gandit niciodata ca asa cum un tanar nu reuseste sa promoveze un examen pentru ca nu este pregatit, nici tu nu ai fost  pregatita a intelege ce am avut sa-ti ofer… Oricum, nu trebuie sa-ti fie rusine, nu toti au aceeasi capacitate de a intelege. Candva te vei maturiza!

Sa nu crezi ca te-am uitat, dar am inteles ca…

Si daca as mai imbatrani cu inca 80 de zile, vocea ta tot nu mi-ar mai mangaia auzul

Si daca ar mai trece 80 de nopti, tu m-ai privi cel mult, tot din vis. Macar daca ar fi visul tau…

Si daca ar mai trece 80 de dimineti soarele tot nu va straluci, dar acum datorita anotimpului rece care va veni.

Si daca as mai lasa inca 9000 de ganduri sa-mi strapunga fiinta, tot nu as putea sti unde am gresit

Si daca as parcurge 200 de kilometrii pentru a te vedea, tu te-ai indeparta de mine si mai mult

Si daca as mai incerca sa te sun de inca 100 de ori, m-as izbi de tot atatea refuzuri. Sincer sa fiu, nici nu as mai sti ce sa-ti spun….

Ce as putea sa-ti mai ofer?

De ce sa-ti mai ofer ceva cand tu nu ai capacitatea de a primi? Traieste-ti viata in compromisul pe care singura l-ai ales…

A.