Mi-e dor să te ador şi să descopăr
Parfumul tău în perna mea,
Atingerea de catifea ce se numea pe-atunci iubire
Şi strania melancolie
Ce tu mi-o dăruiai cândva…!
Mi-e dor să te privesc atât de-aproape,
S-aud ce mult mă vrei, din gura ta
Să pot să îţi sărut lungile gene
Ce mă chemau printr-o clipire
Când îţi şopteam: “Fii doar a mea!”
Mi-e dor să râdem ca nebunii
De toată-această lume oarbă şi pierdută
Care încearcă să ne fure
Şi visele, şi tinereţea,
Şi timpul, dar şi frumuseţea ta…
Mi-e dor să te ating şi să descopăr
Din nou parfumul tău în perna mea!
A.
