Un ocean de iubire…!

Femeia nu-şi mai simţea conturul propriului corp. Se transforma încet într-un ocean nesfârşit care cuprindea în apele sale nemărginirea.

Fiecare atingere pe care bărbatul i-o dăruia, trezea în ea valuri care se jucau la suprafaţa oceanului…! Se înălţau, se contopeau şi alergau împreună pe luciul apei.

Se depărtau şi apoi se reuneau. Tot mai multe valuri care înţelegeau în sfârşit că nu sunt diferite de oceanul care le-a dat naştere.

Întinderea de apă se transformă într-o întindere de trăiri şi de emoţii care mângâiau sufletul femeii aşa cum nu mai simţise niciodată până atunci. Era faţă în faţă cu propria ei feminitate. O atingea. O privea. Fuziona cu ea…

Respiraţia ei rămase suspendată între apă şi emoţii, între valuri şi lacrimi de fericire.

Strângea la piept tot mai tare bărbatul care o atingea dincolo de piele, dincolo de sâni, dincolo de trupul ei senzual. O atingea într-un punct care nu-şi găsea lăcaşul în corpul ei fizic.un ocean de iubire

Era un punct despre care ea nu avea nici cea mai vagă idee că poate exista. Era undeva în propria ei conştiinţă. Se afla dincolo de vis şi realitate, dincolo de orice concept şi orice formă.

Corpul femeii începu să vibreze din fiecare celulă, din fiecare fibră care-l alcătuia și care avea rolul de a construi acea formă plină de voluptate…!

Când tremurul trupului atinsese cea mai înalta formă de manifestare, un spasm plin de vitalitate, plin de energie, o făcu să dispară. În locul ei a rămas un întreg univers care mai devreme se transformase în femeie.

A trăit extazul perfect! A trăit tot ceea ce şi-a dorit să trăiască măcar odată în viaţă, dar nu a avut şansa.

Oceanul se liniști…

Femeia deschise încet ochii! Privi cu recunoştinţă bărbatul care zâmbea cu subînţeles.

Până acum nu a mai simţit cu adevărat cât de minunat este să fii femeie.

Numai un bărbat ca el o putea învăţa asta…!

Fără cuvinte şi fără definiţii. Fără promisiuni şi fără regrete.

Doar cu o prezenţă totală transformată într-un şuvoi de lacrimi de împlinire…!

A.  

Cuvinte pentru femei scrise de un bărbat

12 comentarii la „Un ocean de iubire…!”

  1. Superb!Pot sa spun ca am trait si eu ceva asemanator,doar am trait si ma multumesc cu atat.Fuse si se duse!???Este cel mai frumos sentiment pentru o femeie,cel putin pentru mine sa te stii iubita,sa simti ca esti iubita.Este frumos!

  2. Mm Mm,frumos!Si adevarat,am trăit.am simtit exact cum ai descris,Dar am trăit, acum nu mai este si imi este gândul.sufletul inca acolo!!!Imi este acolo unde a fost ceva sublim,ceva frumos si am trăit ceea ce-mi doream sa traiesc,Dumnezeu mi-a dat ceea ce-mi doream,Dar a fost!Si acum dupa atata timp mai exact 8 ani.inca ma mai gandesc,Si mai am puterea sa retraiesc acele sentimente.Seara sublimă cu tot ceea ce va doriti!!!

  3. [14.08, 18:31] Ioana: Iubitule ,te am adunat de prin  altare si din tacerile din ploi ,o lume fara de hotare ,in care uneori ,si …rareori, e o prelungire infinita a racnetului care ,a ras prin noi ,cand lumea toata ca vrajita,incremenea doar pentru noi ,aveai acel ceva la care   ,eu nu mai sunt…ce goi …sub mâna ta ,decat o roza ,care,dezvaluind un nesfarsit al celor potriviti si atat de …noi  ,sa fie o ntamplare?… de acolo infinitul are gustul tău ,ce văi…si atâta dor …incât albastrul  ,s a revarsat nebun…si  ochii tai ,lasandu ti subteran un vis, in care, oamenii ,doar …uneori ,redobândesc
    [14.08, 18:33] Ioana: Un nu stiu ce …la  care , ,infiorarile s n Apoi…si curgi prin mine  ca o zare, pierduta alt si alte …căi…

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Shopping Cart