Scriu de parcă nu ar mai exista nimic pe Pământ în afară de mine și de un stilou vechi ce a aparținut cândva unui mare scriitor… așa cum eu nu voi fi vreodată. Altfel, mi-ar fi purtat el stiloul!
Scriu de parcă nu ar mai fi în jurul meu nici munți, nici dealuri, nici ape și nici aer. Doar un vid beatific din care se naște totul și în care totul se reîntoarce într-un sfârșit.
Scriu așa cum poate tu nu vei înțelege vreodată. Cu atâta putere, încât aceste cuvinte sunt vii. Nu știu dacă sunt fericite sau nu, dar știu că fără ele nu aș fi avut esență. Nu aș fi putut să-ți zic nimic. Eu sunt sărac în aur, dar bogat în litere așternute cu repeziciune pe o bucată de hârtie ce încearcă să-mi smulgă o clipă…O parte din mine… O clipă finită din eternitate…!
Scriu pentru că vreau să las ceva chiar și unui singur suflet ce va rezona cu mine. Unui suflet ce iubește viața așa cum o iubesc eu. Așa cum iubesc ploaia de vară. Așa cum iubesc marea. Așa cum iubesc strigătul pescărușilor care aleargă liberi acolo unde vor.
Ei pot face asta. Mie-mi rămâne doar să scriu…
Scriu ca să mă simt viu. Cuvintele așternute pe aceeași bucată de hârtie îmi confirmă asta. Sunt cuvinte pline de viață. Atunci, realizez că le-am însuflețit un pic și eu.
Scriu atunci când vreau să visez cu ochii deschiși…
Visez și cu ochii închiși, dar la trezire nu-mi mai aduc aminte de nimic. Halal artist!
Cum aș putea să fiu la fel de mare ca cel căruia îi port stiloul?
A.
frumoasa descriere cel putin noi publicul tau asteptam cu sufletul la gura aparitia acestui artist pe scena cea mai inalta,cea mai frumoasa pentru a avea puterea ca la fiecare cuvant rostit sa- l aplaudam necontenit -cred ca asta este cea mai mare bucurie pentru un artist abia atunci va intelege ce importanta au cuvintele rostite de el ….FELICITARI
Multumesc Antoanette!
cu mult drag
In realitatea noastra paralela, intr-un timp in care tu ai fi scris cuvintele asta exceptionale, inaintea cuvintelor lui exceptionale, atunci da, ar fi continuat el sa scrie randuri, cu intocmai stiloul tau! ;)
Multumesc pentru compliment!
Cum oare, continua sa scrii, candva un scriitor novice iti va tine stiloul in mana si-si va spune: „un stilou vechi ce a aparținut cândva unui mare scriitor… așa cum eu nu voi fi vreodată.” Da, si eu uit ce visez in timpul somnului.
Ce e mai frumos decat sa intalnim oameni care iubesc ceea ce au devenit si infaptuiesc.
Foarte frumos,multumesc pentru toate cuvintele insufletite de acel stilou si de acel suflet minunat care sunteti…RESPECT!
Cred ca vremea asta mohorata te-a dus undeva in subconștientul inselator. Ai hrănit un gand si l-ai transformat in monstrul sufletului tau. Am vazut ca scrii si scrii bine. Doamnele te citesc si te plac. Scriitorul de care vorbesti , daca a fost o persoana foarte importantă pentru tine dar nu ai simtit ca ti-a acordat încrederea meritată, oferati-o tu. Eu te-am citit din întâmplare aflată intr-o perioada naspa de tot si mi-ai reținut atentia.cred ca ti-as da credit si pentru alte scrieri. Eu zic: mergi inainte.