Magia sărbătorilor ne oferă un dar pe care nu-l primim în fiecare zi: ne ajută să devenim mai conştienţi de faptul că esenţa noastră este iubirea şi bunătatea.
Nu ar trebui să fim mai buni doar acum. În schimb, ar trebui să devenim însăşi bunătatea. Numai aşa ne-am putea transforma cu adevărat şi am învăța să răspândim în jur lumină.
Chiar dacă ar trece sărbătorile, atunci noi nu am mai simţi asta căci vom celebra în fiecare zi starea de a fi mai buni…
Mai buni faţă de prietenii pe care uneori îi lăsăm cu ochii-n soare atunci când au nevoie disperată de ajutor.
Mai buni faţă de părinţii noştri pe care uneori îi criticăm şi-i acuzăm că au gândiri și concepții învechite. Iar reproşurile noastre au o vehemenţă care naște în ochii lor lacrimi fierbinţi…!
Mai buni faţă de oamenii pe care-i considerăm inferiori nouă, din pricina ego-urilor noastre care cresc pe zi ce trece într-un ritm bolnav.
Mai buni faţă de fraţii noştri care au ales un drum diferit faţă de al nostru, iar noi îi blamăm şi considerăm că doar propria cale este fără greşeală…!
Mai buni faţă de propriul sine care nu ne dojeneşte niciodată şi ne aşteaptă de atâta vreme să ne întoarcem privirea şi spre el, undeva în interiorul nostru.
Mai buni faţă de cei care vor uneori să ne ajute şi noi nici măcar nu vrem să auzim ce au de spus.
Mai buni faţă de mine, mai buni faţă de tine, mai buni faţă de noi, căci suntem cu toţii legaţi de nişte fire invizibile pe care nu suntem încă destul de buni pentru a le vedea, însă…
…de fiecare dată când un astfel de fir se rupe noi suferim cu toţii şi nu ştim de ce!
Sărbători fericite!
Al vostru,
A.
